Ce am vazut in Dolomiti in doua zile

Dupa ce ne-am distrat la Gardaland, despre care am scris aici, am plecat spre urmatoarea noastra destinatie, una total diferita de cele de pana acum, la munte, in zona Alpilor italieni (Dolomiti), mai exact in provincia autonoma Tirolul de Sud.

Drumul de la Hotelul Montemezzi pana la destinatie a fost in marea lui majoritate pe autostrada si a durat aproximativ 4 ore.

Cazare

Fiind prima experienta in aceasta zona, am ales cazarea de pe booking map, filtrand rezultatele in functie de cerintele noastre si in final am ales Alpine Chalet Sauter, un apartament situat in San Viglio di Marebbe, un mic orasel de munte din inima Dolomitilor, aflat la o altitudine de 1200m. Pe booking puteti gasi acest apartament aici.

Apartamentul este situat intr-o cladire la parterul careia se afla un supermarket Spar, foarte util, avand in vedere ca la aceasta cazare nu am avut optiunea de mic dejun, iar de la fereastra am putat admira privelistea oferita de munti.

Apartamentul decorat in stil rustic a fost foarte spatios, cu doua dormitoare, living si o bucatarie bine utilata, balcon comun cu camera de langa noi. De asemenea, am beneficiat si de parcare gratuita, intr-o parcare subterana aflata in vecinatatea cladirii.

Ce am vizitat

Primul popas pe care l-am facut in drumul spre San Viglio di Marebbe a fost in oraselul Bolzano (sau Bozen in germana), care este capitala si cel mai mare oras al provinciei autonome Tirolul de Sud. Oraselul Bolzano este inconjurat de dealuri foarte inalte si verzi si este renumit pentru podgoriile sale. Ne-am parcat intr-o parcare publica, aproape de centrul oraselului, din Piazza della Vittoria pentru care am platit 3 euro pentru doua ore.

In Bolzano am vizitat Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, un muzeu care ne-a atras atentia prin exponatul sau special: Otzi, omul zapezilor. Mai multe despre Otzi, descoperit in anul 1991 in muntii Alpi, puteti citi aici.

Corpul lui Otzi gasit aprope complet este foarte bine pastrat in muzeu impreuna cu imbracamintea, incaltamintea si armele de corp din acea vreme. Aproape tot muzeul este axat pe acest exponat, are foarte putine elemente expuse, insa are foarta multe istorie pe care o puteti citi pe dispozitive digitalizate. La inceput a fost interesant pentru toata lumea, insa dupa ce l-au descoperit pe Otzi, copiii au inceput sa se plictiseasca. Deci cred ca e ok sa vizitati muzeul cu copii mai mari. Pentru intrarea in muzeu am luat un bilet family pentru care am platit 28 euro. Mai multe informatii despre muzeu gasiti pe site-ul acestuia si preturi pentru bilete gasiti aici.

Tot in Bolzano am vizitat si Catedrala, situata la 10 minute de mers pe jos de muzeu, stradutele din centru si o piata de unde am cumparat cateva fructe. De asemenea, ne-am odihnit si racorit putin in parcul Petrarca.

In acest orasel minunat mai puteti vizita Muzeul Montan Messner, Castelul Maretsch, Muzeul Municipal, Muzeul de Stiinte Naturale, Castelul Runkelstein, Biserica Dominicana, Biserica Sf. Augustin. Dupa oprirea din Bolzano am plecat mai departe catre San Viglio din Marebbe.

Lista obiectivelor de vizitat in zona San Viglio din Marebbe este destul de lunga insa am incercat in putinul timp pe care l-am avut la dispozitie sa facem un minitur al zonei in care am stat, cu masina. Ce m-a surprins cel mai tare este faptul ca oamenii care sunt implicati in turism in aceasta zona, organizeaza foarte multe activitati, pentru toate gusturile. Veti gasi cu siguranta activitati pentru copii, pentru tineri si pentru oameni de varsta a treia, activitati de zi sau de noapte pentru cei carora le place aventura, targuri, ateliere, plimbari sau trecking, tururi organizate cu bicicleta sau cu motorul. Aici, pe link-ul pensiunii la care am stat puteti vedea astfel de activitati. Si dupa cum ne-a spus gazda, nu trebuie sa ratati Pederu daca ajungeti in zona. Noi am vrut sa mergem pe acest traseu, insa era inchis drumul din cauza unui eveniment pentru motoare in acea zi.

Primul obiectiv la care ne-am dorit foarte mult sa ajungem a fost refugiul Lagazoui. Pana a ajunge acolo ne-am oprit si in pasul Valparola unde am admirat inafara de peisaj, lacul cu acelasi nume.

Refugiul Lagazoui este situat la o altitudine de 2752 m pe muntele cu acelasi nume, o locatie spectaculoasa intr-unul din cele mai frumoase peisaje alte Dolomitilor. La refugiu se poate ajunge cu telecabina sau pe jos din pasul Falzarego, situat la 2100 m. Noi am urcat cu telecabina si am platit in total 49.20 euro pentru urcare + coborare. Din San Viglio di Marebbe am facut aproximativ o ora cu masina. Se poate ajunge si cu autobuzul din localitatile invecinate cum ar fi Cortina D’Ampezzo, Badia, Belluno, Misurina si altele. Pentru masina personala sunt parcari amenajate atat in pas cat si la statia de la telecabina, parcarile sunt gratuite si destul de incapatoare. In plus daca hotarati sa faceti un anumit traseu si sa coborati pe alta parte, sunt autobuze care va aduc gratuit in parcare, pentru a va recupera masina.

Oamenii de acolo sunt pet friendly, au cost de urcare cu telecabina pentru catei in functie de talie si…cel mai si cel mai interesant lucru pe care l-am observat este ca pot urca cu telecabina si persoanele cu dizabilitati. Sus, la refugiu, totul este amenajat pentru ca aceste persoane sa se bucure de peisaj, aleile sunt pietruite sau din lemn si sunt late astfel incat sa incapa scaunele cu rotile.

Pe muntele Lagazoui se pot face multe trasee, insa noi am preferat doar sa ne plimbam si sa ne relaxam. Am vizitat Croce di Vetta, o cruce ridicata in memoria soldatilor cazuti in primul razboi mondial, am facut plimbari in jurul refugiului si am admirat privelistile impresionante de pe terasa restaurantului refugiului. Daca doriti exista un ghid local imbracat in haine militaresti de la care puteti asculta povesti din trecut.

Am urcat cam nepregatiti pentru acest obiectiv (echipament si documentare) si din pacate am aflat ulterior ca in apropierea refugiului se puteau vizita cateva vestigii din primul razboi mondial: Postazione del Cecchino – camera lunetistului, Feldwache 2 si Feldwache 4 – doua amplasamente ale armatei austriece. Din/spre zona refugiului Lagazoui pornesc foarte multe trasee turistice, unele mai usoare, altele mai grele: de la Lagazoui la pasul Valparola (2 ore), de la Capanna Alpina spre Lagazoui (4 ore). In zona Lagazoui sunt foarte multe tuneluri sapate in munte de soldatii italieni si austrieci, unul din ele fiind un tunel de 1 km sapat in munte de soldatii italieni, un traseu recomandat a se cobori de la refugiu spre pasul Falzarego, are o durata de 2.5 – 3 ore si este nerecomandat persoanelor claustrofobe.

Dupa ce am revenit in pasul Falzarego cu telecabina, am pornit mai departe calatoria inapoi spre San Viglio di Marebbe, via Cortina D’Ampezzo. Pe drum ne-am oprit sa admiram lacurile Landro, Dobbiaco si Braies, pe care l-am vizitat mai indeaproape. Langa lacul Dobbiaco si lacul Braies parcarea este cu plata (4 euro / zi la ultimul). De asemenea in preajma acestor doua lacuri puteti sa va cazati, sa serviti masa, sa faceti plaja, dar atentie ca apa este foarte rece si puteti sa va plimbati pe lacuri cu diverse ambarcatiuni, contra cost.

In zona mai puteti vizita cascada Fanes, Parcul Natural Senes – Fanes – Braies cu multe trasee, Lacul Sorapis – un traseul de 5.3 km pe sens (3.5 ore in total).

Este o zona foarte potrivita de asemenea pentru iubitorii de ski pentru ca sunt partii pentru toate nivelele si gusturile.

Ce am mancat

Prima masa de pranz ne-a prins in Bolzano, si grabindu-ne sa ajungem mai repede la destinatie ne-am cumparat o pizza Margherita imensa de la o pizzerie din centrul Bolzano care ne-a ajuns pentru toti 4 si ne-a costat 11,90 euro.

Asa cum mentionam la inceputul articolului, la cazare nu am avut optiunea de mic dejun. Prin urmare ne-am cumparat cele necesare pentru micul dejun de la supermarketul de la parter.

La prima masa, de seara, petrecuta in Alpi am mers pe mana gazdelor noastre care ne-au recomandat un mic restaurant local, Tló Plazores. Cum din meniu nu prea am inteles mare lucru, am cerut cateva recomandari personalului si ne-am comandat niste preparate traditionale sud-tiroleze. Copiii au mancat un fel de paste milaneze, iar noi…nu mai retinem denumirile, dar fotografiile cred ca sunt mai interesante decat denumirea. Preturile nu au fost exagerat de mari, 10-12 euro / portie, iar preparatele sunt gatite cu produse din ferma proprie. Desi nu suntem bautori de bere am incercat tot la recomandarea personalului doua tipuri de bere, nefiltrata si rosie care au fost chiar interesante la gust si s-au potrivit cu mancarea.

A doua masa de pranz ne-a prins la refugiul Lagazoui unde am mancat snitel vienez cu cartofi prajiti si un delicios strudel cu mere.

Pentru masa de seara ne-am aprovizionat tot de la Spar, pui la rotisor care a fost delicios dupa o zi atata de lunga.

Am plecat din Dolomiti cu gandul de a reveni in acest loc fabulos, bineinteles pentru o perioada mai mare de timp pentru a putea vizita mai multe din frumusetile acestei zone.

Daca va plac experientele noastre #in4, puteti sa ne urmariti de asemenea pe Facebook si Instagram.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*